The Good, The Bad, The Corrupt2017-10-19T11:34:30+00:00

The Good, The Bad, The Corrupt

Îți arătăm corelația dintre nivelul de corupție și nivelul sărăciei noastre, între corupție și lipsa de libertate.

Comparație între indicele de percepție a corupției și nivelul de democrație în țările Europei
Comparație între indicele de percepție a corupției și nivelul de libertate în țările Europei.
Comparație între indicele de percepție a corupției și nivelul de bunăstare în țările Europei.

Corupția constituie o amenințare pentru democrație, pentru statul de drept și drepturile omului, subminează principiile de bună guvernare, echitate și justiție socială, denaturează concurența, împiedică dezvoltarea economică și pune în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și bazele morale ale societății. Am pus în oglindă indicele de percepție a corupției (calculat de Transparency International) în toate țările Europei cu:

1) Nivelul de respectare a standardelor democratice în fiecare dintre țările europene, evaluat de The Economist;
2) Indicatorul agregat de libertate pentru fiecare țară europeană, calculat de Freedom House;
3) Produsul intern brut pe cap de locuitor în fiecare țară europeană, calculat de Banca Mondială.

Toate datele privesc anul 2016. Se poate observa că indicele de percepție a corupției este proporțional cu nivelul de democrație, cu nivelul de libertate și cu nivelul de bunăstare a unui stat. Cu foarte puține excepții (e.g. Georgia și Italia), cu cât un stat este mai corupt, cu atât mai mare este sărăcia oamenilor, lipsa de libertate sau nivelul de încălcare a valorilor și mecanismelor democratice.

1) Comparație între indicele de percepție a corupției și nivelul de democrație în țările Europei

Comparația între acești doi indicatori arată faptul că există o legătură între nivelul democrației și nivelul de percepție a corupției dintr-un stat. Se poate observa cum corupția percepută crește invers proporțional cu nivelul de democrație. Rusia, Azerbaijan sau Armenia, de exemplu, sunt simultan printre cele mai corupte, dar și cele mai puțin democratice țări. Invers, Danemarca, Finlanda, Suedia sau Norvegia sunt țările cele mai lipsite de corupție, dar și țările care respectă în cea mai mare măsură valorile și instituțiile democratice.

2) Comparație între indicele de percepție a corupției și nivelul de libertate în țările Europei

Comparația între acești indicatori arată legătura și proporționalitatea dintre indicele de percepție a corupției și nivelul de libertate. Se poate observa cum un nivel mare al corupției reflectă în oglindă un nivel scăzut al libertății. Din nou, ca și în cazul comparației corupție vs democrație, Rusia, Azerbaijan sau Armenia, de exemplu, sunt simultan printre cele mai corupte, dar și cele mai puțin libere țări. Invers, Danemarca, Finlanda, Suedia sau Norvegia sunt țările cele mai lipsite de corupție, dar și țările care respectă în cea mai mare măsură libertatea individuală.

3) Comparație între indicele de percepție a corupției și nivelul de bunăstare în țările Europei

Pentru nivelul de bunăstare, ca instrument, am folosit PIB-ul (produs intern brut) pe cap de locuitor. Această comparație prezintă și o dimensiune economică a corupției, care este în concordanță cu celelalte grafice. Cum se poate observa, cu cât PIB-ul pe cap de locuitor este mai ridicat, cu atât crește și indicele de percepție a corupției (adică nivelul de corupție este mai mic). Din nou, cu excepția celor două țări menționate deja – Georgia și Italia –, care par mai degrabă anomalii statistice, graficul arată clar că sărăcia reflectă un nivel ridicat de corupție. Țările din estul Europei și fosta URSS sunt simultan cele mai sărace și corupte țări din Europa.

Arată
Ascunde